Serviciu public

Sharing

In recent modificatul (ca renovat nu pot sa-i spun) scuar (ca parc nu pot sa-i spun, desi asa scrie la intrare) Sebastian poti vedea zilnic imaginile astea. Tulburatoare sau banale, depinde de the eye of the beholder.

Peluza e dormitor de haita, langa locul de joaca pentru copii, foarte igienic, dar in privinta subiectului de azi (sharing, deci) e ok, iata, cainii si copiii in buna tovarasie, iar cainii si-or fi negociat ei prin mijloace specifice cum sa utilizeze in comun spatiul.

Mai interesant e mormanul uman, cu pui cu tot, inghesuiti unul in sufletul altuia, alta chestie foarte igienica, toti disperati sa prinda un loc "bun", sa beneficieze, dom'ne, si copilu' de jocurile astea noi. Gregaritatea, insa, nu inseamna deloc si comuniune. Zice o mama foarte nervoasa luandu-i bicicleta copilului de vreo 3 ani: "Daca nu te dai tu cu ea, nu ti-o mai dau de loc. Ce, ti-am cumparat-o ca s-o dai la altii?!?" (Baietelul ceruse voie sa-l lase si pe alt copil sa se dea cu bicicleta lui).

Asa ca data viitoare cand mai aud de vreo pozitionare "pe sharing" o sa fiu foarte circumspecta si o sa ma uit cu mare atentie care e targetul.

Secretul Afroditei

O fi faptul ca era urata ca porcu'? Asa s-ar zice, dupa brandingul nascut, probabil, din visul unui cipriot calugarit prea devreme si adormit prea tarziu dupa o masa prea copioasa si o lectura prea aprofundata a Epistolei catre corinteni.

(Imaginea cu pricina era pe o punga cu bombonele, bune, ce sa zic!)

Mai mult verde

Ce-i mai verde decat frunza verde?

Pai, frunza vopsita verde cu vopsea alchidica, efect secundar al importantei si ecologicei activitati a vopsirii gardului prin stropire.

La fel de verde ca imaginea corporatista a ... nu spun cui, ca s-ar putea sa pacatuiesc prin omisiune, sau ca proiectele zise ecologice, care se impart in trei mari tipuri - dat din gura (adica tocat banii pe meetinguri, conferinte, traininguri, publicitate etc.), gunoierit si ceva ce s-ar putea numi "Iti tai mainile, dar iti dau manusi" (adica defrisez, dar plantez panselute, sau poluez la greu, dar infig trei plopi la marginea orasului, sau vanez la greu tot ce misca, dar finantez un tarc de tinut doi lupi in el)

Ce ma enerveaza e ca s-a format un soi de musita a CSR "verde", practic nu mai e proiect mare, deci cu banet semnificativ, fara aceiasi "actori". Ma intreb daca respectivele companii aleg in cunostinta de cauza sa faca greenwashing de-asta de doi lei si atunci lucreaza, deh, cu profesionistii acestei activitati, sau pur si simplu pe responsabilii cu CSR-ul nu prea-i duce capul.

Editez ca sa pun si-un link de "green talk" despre cum se mai brandeaza "eco" prin lume.

Fantoma de la McCann

Aflu de la un amic ca are un prieten recent angajat la McCann (deci nu ne-am cunoscut). Si ce-i zice acest prieten? I-auzi: cica eu as fi un fel de fantoma la McCann - unii ma pomenesc ca si cum as fi prezenta pe-acolo, exista semne ale existentei mele (un cont activ de e-mail, de exemplu), altii vorbesc de mine la trecut, dar la un trecut care sigur nu se mai intoarce ("sigur nu se mai intoarce" fiind aici expresia-cheie), altii nici nu cred ca as fi existat vreodata cu adevarat.

Drept care, prin prezenta adeveresc ca exist, ba chiar ca intentionez sa ma intorc, la un moment-dat, in carne, oase si, sper, ceva neuroni inca interconectati. Doar ca, momentan, ma aflu intr-un alt plan al existentei mele, de-aia nu ma vad...