miercuri, 14 iulie 2010

3 ani de scoala


Maine Cozia implineste 3 ani. Ceea ce ma uluieste. Cine are copii stie ce zic, cine nu, poa' sa-si inchipuie, dar tot degeaba. Sa zic banalitatea aia ca timpul trece altfel? na c-am zis-o. Cumva punctul meu de referinta, in anii astia spre deosebire de anteriorii, n-am mai fost eu si pataniile si trairile mele, ci ea si pataniile noastre.
Si daca tot o sa fie ziua ei, sa fie vorba de cadouri! Nu de cele pe care o sa le primeasca ea, ci de cele pe care le-am primit eu. Intr-o ordine absolut aleatorie si, desigur, doar infim de putine.
Un compliment: "esti frumoasa si draguta si simpatica". Altul: "mami, esti buna de mancat"
Am ajuns sa cant in gura mare si fara nici cea mai mica jena. Orice. Asta in conditiile in care capacitatile mele vocale sunt muuult, dar mult rau, sub capacitatea de a distinge "gherlele" sonore. Adica urechea bate de departe vocea, ceea ce e o mare problema, ca te auzi in ce hal canti. Dar daca ei nu i-a pasat ca io cant prost si nu-i pasa nici acum, mie de ce mi-ar pasa?
Am invatat sa percep si recunosc cu claritate diferente fonetice subtile, de exemplu intre c si k (am mai scris, Cozia pronunta c in unele configuratii sonore t si in altele k), sau intre i si ll (ca in spaniola). Mai nou Cozia ma alinta uneori Illa... de unde le-o scoate?
Am invatat ca daca ai dreptul sa dai nume, apoi sa dai nume nemaiauzite. Cozia si-a botezat, de exemplu, un ursulet "Dilgot" si are ca prieten imaginar un soarece pe care-l cheama "Saracul Dispidan".
M-am obisnuit sa ma culc (relativ) devreme si sa ma scol usor imediat ce m-am trezit, fara aburi de somn in cap.
Nu mai am nevoie de proptele psihologice - zero tigari, alcool, machiaj. Nu zic ca au devenit tabu (ma rog, in afara de tigari, de alea chiar ca nu ma mai ating deloc), dar nu mai am nevoie de ele. In nicio situatie.
Am invatat sa fac biscuiti. Buni.
Am invatat sa fac cosmetice cu chestii de pe langa casa omului. La somatiile Loredanei poate o sa si scriu din retete.
Am inceput sa vad copiii. Toti copiii.
Am (re)inceput sa desenez.
M-am plimbat mult. Pe jos, adica.
Si multe multe multe altele, dintre care astea poate sunt cele mai neinsemnate, dar de alea "grele" nu sunt destul de priceputa la vorbe ca sa le scriu.