miercuri, 29 iulie 2009

Azi n-am umor


Deloc. Sunt suparata rau. Vreau sa-mi dovedeasca cineva ca sunt paranoica si ca rapirile de copii sunt doar un mit urban. Vreau macar sa ma convinga cineva ca Politia e compusa din imbecili si impotenta lor e din cauza prostiei, nu a relei vointe, ca nu sunt partasi sau complici la rapiri, ca nu sunt pusi sa musamalizeze cazurile.

Hai, poate ma convinge cineva. cu argumente. Eventual legate de cazul copilului disparut de la Ranca. Eu zic ca acel copil a fost rapit si ca Politia a facilitat si acoperit rapirea. Iata si argumentele mele:

1. Cand dispare un copil, prima prezumtie ar trebui sa fie cea de rapire, pentru ca implica cea mai urgenta rezolvare. Niste statistici FBI zic ca un copil rapit este probabil sa fie ucis in decurs de 3 ore. Daca a fugit sau s-a ratacit are mai mult timp, indiferent de cat de vitrege sunt conditiile.

2. Daca a fost rapit, trebuia sa fie organizate filtre la masinile care plecau de acolo, lucru usor, intrucat nu-i decat un drum prin Ranca, iar bifurcatiile sunt putine si indepartate. De ce nu s-a facut asta? De ce nu a fost cautat prin cladirile de acolo?

3. De ce a fost adus atat de tarziu un caine de urma? N-or fi? La ce baza de selectie e in tara asta, din maidanezi vigurosi, ar trebui sa si exportam.

4. Ce cautau brambura peste 100 de oameni prin padure, in loc sa caute prin cladirile invecinate si masini?

Si, revin: de ce prezumtia e ca ar fi fugit copilul, cand totul arata ca n-ar fi facut asta? De ce il cautau in padure, cand oricine stie topografia zonei intelege de ce e greu de crezut ca s-ar fi putut rataci?

Haideti, va rog, dovediti-mi ca sunt paranoica, altfel o sa traiesc cu o noua convingere dureroasa, anume ca autoritatile statului, in speta Politia, nu doar ca nu lucreaza pentru noi, cetatenii, ci chiar importiva noastra, in cele mai odioase moduri. Ca nu ne vor doar banii, ci si tot ce am mai avea valorificabil, organe, de exemplu.

joi, 9 iulie 2009

Adevaratele mistere ale lumii noastre

Ma refer la alea la care nu gasesti un raspuns final oricat ai incerca. Nu la simplisme de genul "Exista... ?" care au o solutionare certa si usor intuibila (viata de apoi? o sa mori si o sa vezi; extraterestri? probabilitatea zice ca da, da'n-o sa-i intalnesti everever; dumnezeu? casca ochii si-o sa vezi si singur - la soiul asta ma refer ).
Nooo, uite aici intrebare grea: CE anume bat vecinii mei cu ciocanul IN FIECARE ZI?
si pe deasupra: Cate gauri sunt in peretii (de prefabricat) ai acestui bloc, din moment ce suavul sunet de ciocan rotopercutor ne desfata urechile aproape zilnic? Inteleg ca e vorba de afinitati subtile, cum zice si un line misto de outdoor Dedeman (cine-i agentia, ca nu stiu. Next?) "Cu dragostea nu e de glumit. Nici cu ciocanul rotopercutor." Aferim!
P.S. Iata cat sunt de rupta de industrie: Dedeman e la McCann, copy by Adela, cica. Brava! In cateva zile o s-o felicit personel, cred.