luni, 30 martie 2009

Asa-i la noi

Mi se pare din ce in ce mai evident ca Bucurestiul nu mai e oras. Bine, e drept ca nici alte entitati administrative nu-si (mai) merita calificativele de orase si municipii, dar acum despre Bucuresti zic, ca aici stau si ma enervez cea mai mare parte din timpul vietii mele. Pai, strazi practic nu mai sunt, trotoare de mult nu, praful de doua palme peste tot, canalizare mai slabut, ca doar apa aia de ploaie care, de bine de rau, mai aduna praful, nu e bine sa se scurga si ea undeva, nu? Vad ca si magazinele se raresc, in plin centru sunt doua da si doua de inchiriat, parcurile se micsoreaza, transportul in comun... nu comentez, iar strategia de urbanism a Bucurestiului e deja un oximoron.
Ei, in conditiile astea, cu adevarat socanta mi se pare multumirea tampa, uneori deghizata sub o nervozitate de bon-ton, a unor (multor) concetateni. Nu stiu sa zic cine anume sunt ei - poate ca mi-am pierdut din binecunoscutele abilitati de profiler. Sunt aia care se dau nervosi in traficul aglomerat, dar de fapt asa isi valideaza accesul la urbanitate si, deci succes "O, da, iata cum stau eu blocat in trafic, in masina mea, cat de bucurestean sunt!". Aia care fac gratar in fata blocului, uneori langa ghena de gunoi statut, in pale de vant care amesteca fumul (dar si carnea de pe gratar) cu praf de rigola, da da, praful ala 50% scormoneala de asfalt/ciment/nisip, 50% excremente de caine. Aia care-si pun tavane false cu spoturi si usi pricopsite la garsoniera 27 mp dintr-un bloc care in 10 ani max ar trebui demolat. Ma intreb pana unde poti merge in rau, ca sa isi dea si oamenii astia seama ca nu e in regula. Oare, daca n-ar mai fi apa curenta deloc, ar continua sa se cace la wc, ca, e drept, cam pute, dar oricum se duce mai jos? Adica, indiferent ce s-ar mai intampla, ar continua cu refrenul atoatejustificator "Asa-i la noi"?

Revin si precizez, ca sa nu se inteleaga din profilul de mai sus ca ar fi vorba doar de "sarantoci", nooo, strazile din Primaverii arata mai rau decat cele din Rahova, inclusiv din cauza masinilor parcate aiurea, iar casoaiele de 6 cifre in euro din Pipera au fost construite atat de bine, incat locul e de nesuportat.

luni, 16 martie 2009

Mala educacion




Educatia politica a Coziei e pe calea cea buna, iata, inca de la inceput, multumita pozitiei corecte fata de lume si viata pe care nu stiu cum a dobandit-o, e un mister: cantecul ei preferat, pe care vrea sa-l asculte de cand se trezeste si-apoi la orice ora este "Tantza", cum zice ea, adica "Senor Matanza".

sâmbătă, 14 martie 2009

Am invat sa pun banner (mare chestie)

Am pus banner GayFest (da da, ala din dreapta). De ce? Citez de pe situl de pe care am luat si bannerul: "Pentru că trăim într-o societate care condamnă persoanele LGBT la izolare socială, care le reduce la tăcere, le consideră cetăţeni de mâna a doua, le predispune la pierderea locului de muncă, a familiei şi a prietenilor."

Si mai adaug si eu: Pentru ca "invizibilitatea" contribuie la stigmatizare. Pentru ca ma enerveaza mecanismele crearii de tapi ispasitori si asa-zisii crestini gata sa-ti altoiasca o icoana in cap, dar care n-au citit si ei trei pagini din Filocalie, acolo (sau ca la Maugham, zice Dumnezeu "Daca oamenii mi-ar citi operele mai cu atentie...").
Si pentru ca Florin Buhuceanu m-a dus prima data la Cafe Miro.

Plus ca GayFest are si o parte culturala in care poti sa vezi teatru/filme/expozitii foto pe care altminteri nu prea ai unde.